Cochise (cca. 1815 – 8 iun. 1874). Pe numele său real K’uu-ch’ish („lemn de foc”) Cochise a fost căpetenia ramurii centrale a indienilor Chiricahua Apache, conducător al revoltelor acestora, începând din 1861. A trăit în pace cu americanii după ce aceştia au anexat regiunea, lucrând ca tăietor de lemne pentru staţia Apache Pass a companiei de diligenţe Butterfiled Overland. În 1861 o hoardă de Coyotero Apache a furat vitele şi au răpit fiul unui rancher din vecinătate. Acesta s-a plâns autorităţilor militare, punând evenimentul pe seama lui Cochise şi altor cinci dintre rudele sale. Un detaşament condus de lt. George Bascom i-a arestat pe cei şase suspecţi. Într-o tentativă de evadare, unul dintre aceştia a fost ucis, iar Cochise, deşi împuşcat în picior, a reuşit să scape. El a luat ostatici alţi colonişţi ce trăiau în regiune, negociind eliberarea propriilor oameni. Tratativele eşuând, Cochise i-a ucis pe cei trei prizonieri, iar Bascom a ordonat spânzurarea cumnatului şi celor doi nepoţi ai căpeteniei. Evenimentul a marcat debutul unui conflict de 25 ani între americani şi indienii Apaches. Cochise s-a alăturat lui Mangas Coloradas, stabilindu-se în Munţii Dragoon şi lansând incursiuni războinice împotriva aşezărilor întemeiate de colonişti. Situaţia a durat până în septembrie 1871 când campaniile conduse de generalul George Crook l-au obligat să se predea. În anul următor a refuzat să se supună ordinului autorităţilor de a-şi părăsi locurile natale pentru a se stabili în Rezervaţia Tularosa din New Mexico şi începe o nouă serie de incursiuni şi hărţuieli împotriva coloniştilor. Un nou tratat a fost negociat ulterior, de astă dată cu generalul Oliver O. Howard şi mediat de către cercetaşul Tom J. Jeffords, frate de cruce al căpeteniei, în urma căruia Cochise şi oamenii săi s-au stabilit într-o rezervaţie din Arizona. A fost căsătorit cu Dos-Teh-Seh, fiica lui Mangas Coloradas, cu care a avut doi băieţi, Taza şi Naiche.

2010 © Wildwest-Magazin